„Trebuie să facem o operație de decopertare a figurii eminesciene, a acestei statui cu zîmbet de Buddha extatic. În primul rînd, nu putem scăpa de efigia lui plastică, care, de obicei, cade pe mîna unor pictori și sculptori stîngaci, care fac un fel de portrete robot din cauza inaptitudinii lor de a sesiza esența. Atunci cădem în aceste tîmpenii, în kitsch-ul pur, pe care-l cultivăm de ani de zile. Trebuie să remarc aici la Botoșani că totuși la spectacol nu s-a căzut în kitsch”. Era declarația celui de-al XIV-lea laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, oferit în anul 2005, Șerban Foarță („Ziarul de Iași”, nr. 18, 22 ianuarie 2005, p. 3). Fusese nominalizat pentru prima dată la acest premiu, alături de Gabriela Melinescu, Cristian Simionescu, Ion Mircea, Nicolae Prelipceanu. Numele câștigătorului se ști deja pe 10 ianuarie, iar premiul fusese, pentru laureat, „o surpriză totală” („Jurnalul Național”, nr. 3547, 11 ianuarie 2005, p. 10). Pe lângă valoarea simbolică, premiul însemna, de câțiva ani, și 1.000 de euro și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani. Spectacolul la care se referea Șerban Foarță, jucat în premieră pe scena Teatrului din Botoșani – Cetățeni de onoare ai Poeziei –, fusese realizat de Ion Caramitru, după un scenariu de Ilie Constantin. Actorii, selectați de Ion Caramitru, au recitat din Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Ivănescu, Cezar Ivănescu, Constanța Buzea, Emil Brumaru, Ilie Constantin și Angela Marinescu. „În ciuda faptului că nu toți poeții pe versurile cărora s-a realizat spectacolul au fost de acord cu interpretarea dată operei lor, comparativ cu recitările din Eminescu de la precedentele ediții, saltul calitativ al momentului artistic inclus în Gală este apreciabil. Montarea e rodul unui proiect-pilot, care a debutat în vara anului trecut la Ipotești în cadrul Atelierului de Poezie, realizat în colaborare cu UNITER”, scria presa (a se vedea, de exemplu: „Ziarul de Iași”, nr. 18, 22 ianuarie 2005, p. 3). Juriul pentru acordarea premiului, care, din acest an, va conține în denumirea sa „Opera Omnia”, diferențiindu-se astfel de „Opera Prima/Opus Primum”, fusese format din Nicolae Manolescu (președinte), Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop și Alexandru Călinescu (membri). Mircea Martin era și președintele celui de-al doilea juriu, care hotăra acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum și din care mai făceau parte Alexandru Cistelecan, Ioan Holban, Mircea A. Diaconu și Vasile Spiridon. Premiul fusese câștigat, ca și în anul anterior, ex-aequo, de Sebastian Sifft (pentru volumul „Smintirea”, Editura Vinea) și Bogdan Perdivară („Kilometri de pivniță”, Editura Vinea). Ambele premii s-au acordat în cadrul galei, moderate de actorul Marius Rogojinschi. Ziarul de Iași scria despre amfitrionul galei: „Marius Rogojinschi nu-și dezamăgește fanii” și reținea câteva expresii/metafore din discursul său: spectatorii – „dragi prieteni ai luminii și ai înțelepciunii”; premiul pentru debut – o „stea tutelară în viața unui tînăr poet”; seara de 15 ianuarie – o „punte firească între un început și o culme”; „Luceafăr deasupra Carpaților fără Eminescu nu se poate!”; spectacolul era realizat de „un grup de alchimiști, care au elaborat într-un tainic laborator cîteva bijuterii” sub „bagheta magică a regiei Ion Caramitru”. Conform tradiției „coronița de lauri” era înmânată laureatului de poetul pe scenă a urcat Ilie Constantin. Un mic incident, mai curând hilar, se produsese în scenă: „Vizibil deranjat de faptul că microfonul fusese amplasat mult prea sus pentru statura sa, Foarță a remarcat cu umor că: «Tocmai atunci cînd îmi crescuse și mie valoarea cu 1.000 de euro, ceva trebuie să coboare!» („Ziarul de Iași”, nr. 18, 22 ianuarie 2005, p. 3). De altfel, Șerban Foarță avusese și alte replici pe care le-a reținut presa vremii. Ziua debutase cu tradiționala slujbă de pomenire de la biserica Uspenia din Botoșani, iar la Ipotești fuseseră vernisate două expoziții: „Ecuațiuni grafice” de Sorin Buciuleac și „Grafică eminesciană nouă” a profesorului Mircea Dumitrescu și studenților săi; au fost lansate volumele de poezie semnate de Caius Dobrescu și Cassian Maria Spiridon. Și dacă cu referire la activitățile de la Ipotești nu știm să fi obiectat ceva Șerban Foarță, slujba de pomenire i-a provocat câteva reacții: „Nu se poate auzi la biserică: «Mîntuie-l pe robul tău Mihai Eminescu, poetul național». E ca și cum ai spune: «Iartă-l, Doamne, pe robul tău Valentin, general de brigadă»! În fața lui Dumnezeu nu există asemenea lucruri! Dumnezeu nu e totuși Dumnezeul național! El nu receptează asemenea mesaje” („Ziarul de Iași”, nr. 306, 24 decembrie 2005, p. 3). Premiile Eminescu de la Botoșani deveneau însă tot mai râvnite. „Prestigiul acestora s-a consolidat în măsura în care cei care le acordă au izbutit să depășească sfera jocului de interese locale”, scria, referindu-se la premiile din țară, Gabriel Dimisianu (G. Dimisianu, Premiile nu modifică „canonul”, în: „Bucureștiul Cultural”, nr. 1-2, 14 ianuarie 2005, p. 11). Local, se întâmplau „ploi de scurtă sau de mai lungă durată”. Consilierul local, scriitorul Val Guraliuc, contestata modul în care Fundația Culturală „Hyperion” făcuse nominalizările pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”: „În ultimii ani, cel mai rîvnit premiu național de poezie a devenit un fel de afacere și, mai nou, am putea să-l intitulăm Premiul Național «Mihai Eminescu S.R.L.» (…) Voi propune Consiliului Local ca de anul viitor nominalizările premiului național să fie făcute de către Uniunea Scriitorilor din România sau de alte instituții culturale abilitate și nicidecum de o fundație”. În răspuns, poetul Gellu Dorian, președintele Fundației Culturale „Hyperion”, declara pentru „Ziarul de Iași”: „«Problema a ridicat-o acest consilier de la România Mare, Val Guraliuc, dorind să fie el în juriu. Probabil că noii consilieri pesediști sau România Mare și-ar dori ca pe această listă de nominalizări să fie Vadim Tudor, Adrian Păunescu sau Grigore Vieru. Autoritățile locale pot organiza Concursul Național, dar nu pot juriza. De altfel, datorită juriului are și greutate acest premiu.» Gellu Dorian nu a exclus posibilitatea de a se retrage de la organizarea evenimentului în următorii ani”. Divergențele din consiliul local au fost explicate, în timpul galei, chiar de primarul de atunci, Cătălin Flutur: „Juriul Concursului Național de Poezie este format din personalități cu o autoritate de necontestat în domeniul criticii literare; în acest demers, primarul nu face aprecieri literare. Primăria nu stabilește premianții. Astfel, prin calitatea de excepție a poeziei promovate de juriu, putem spune că premiul are valoarea unui Oscar al poeziei românești” („Ziarul de Iași”, nr. 18, 22 ianuarie 2005, p. 2). „Consiliul local a instituit Bursa Eminescu, în valoare de 20 de milioane de lei și va fi acordată celui mai tînăr cercetător al operei eminesciene care va fi stabilit de Uniunea Scriitorilor din Romania”, mai scria presa („Evenimentul Zilei”, nr. 3973, 15 ianuarie 2005, p. 5). Bursa, de altfel, fusese instituită în 2004. Însă cui și dacă a mai fost acordată în 2005 nu am putut afla. La ediția din vară a Zilelor Eminescu, Botoșanii au premiat, prin concursul „Porni Luceafărul…”, 9 poeți debutanți. Juriul, din care au făcut parte Cezar Ivănescu (președinte), Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Daniel Corbu, Elena Condrei, Liviu Apetroaie, Valeriu Stancu, Vasile Proca, Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Sava, George Vulturescu, Virgil Podoabă, Ion Moldovan, Vasile Spiridon, Lucian Alecsa, Dumitru Țiganiuc, Dan Mircea Cipariu, Ioan Pintea, Radu Florescu și Ion Radu Văcărescu, a hotărât acordarea Premiului „Horațiu Ioan Lascu” al Asociației Scriitorilor din Iași și al Uniunii Scriitorilor Mirunei Vlada, pentru volumul „Poeme extrauterine”, Editura Paralela 45, 2004). La secțiunea debut în volum au fost acordate premii de edituri și reviste: Marius Irimia – Editura „Junimea”, revistele „Dacia literară” și „Vatra”; Radu Verman – „Convorbiri literare”, revistele „Poesis”, „Mișcarea literară” și APLER; Cezar Florin Ciobâcă – „Axa”, revistele „Lumină lină” și „Arca”; Andra Rotaru – „Dionis”, revistele „Feed back” și „Ateneu”; Rita Chiribuță – „Princeps Edit”, revistele „Cronica” și „Euphorion”; Lucian Onu – „Geea”, revista „Antiteze”; Andreea Velea și Alexandra Dumencu – revista „Poezia”; Daniela Bădărău – revistele „Hyperion” și „Familia”; Alexandra Vatamanu – revista „Convorbiri literare”. La secțiunea de interpretare critică a operei eminesciene s-au dat două premii: Premiul revistei „Convorbiri literare” – Anei Maria Blănaru și Premiul revistei „Hyperion” – Claudiei Vlăgea. – Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”