Ediția din ianuarie 2023 începea cu o confuzie de presă. Premiul „Porni Luceafărul…” înlocuia Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Sau, în altă variantă, Premiul Național de Poezie era parte a Concursului de poezie și interpretare critică „Porni Luceafărul…”: „Marele Premiu al Concursului național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene «Porni Luceafărul», care se va decerna în data de 15 ianuarie în cadrul «Zilelor Mihai Eminescu» de la Botoșani (…). Marele câștigător al premiului va deveni și cetățean de onoare al municipiului Botoșani” („Cotidianul”, nr. 5, 10 ianuarie 2003, p. 9); sau: „va fi decernat și Marele Premiu pentru Opera Omnia al Concursului național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene «Porni Luceafărul»” („Cuvântul Libertății”, nr. 4020, 13 ianuarie 2003, p. 4). Confuzia ziaristică, nu se producea și în realitate. Programul se anunța pentru două zile: 14 ianuarie Vorona – celebrare literară, vizită la Mănăstirea Vorona 18:30: Botoșani, Galeriile „Luchian” – vernisajul expoziției de fotografie „România văzută cu inima” a artistului Ozolin Dușa; decernarea Premiilor Revistei Intertext 15 ianuarie 9.00: Botoșani. Primăria – primirea invitaților; depuneri de coroane la bustul poetului din fața Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani; Te deum la Biserica Uspenia 11.30: Ipotești – vizită la Casa Memorială, Sfințirea Bisericuței Familiei Eminovici; vernisajul expoziției de instrumente de scris organizată de Muzeul Literaturii Române din Iași; lansarea „Dicționarului limbajului poetic eminescian”, coordonat de Dumitru Irimia; lansarea volumului cuprinzând textele concursului „Pomi Luceafărul…” 17:00: Botoșani – Gala Premiilor; spectacol al corului „Cantores Amicitiae” din Iași, dirijat de Nicolae Gâscă; recital de poezie susținut de actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (după: „Cotidianul”, nr. 6, 11 ianuarie 2003, p. 9). Pe lângă cele anunțate (organizatori: Consiliul Județean Botoșani, Primăria Botoșani, Muzeul Județean, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Botoșani, Societățile „Hyperion” și „Raluca Iurașcu”), presa reținea o expoziție de carte dedicată lui Eminescu la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”; “sesiuni” de comemorare a lui Eminescu la Biserica Uspenia și recitalul susținut la teatru de Olga Delia Mateescu. Reproducem și un alt fel de reportaj, publicat în „Convorbiri Literare”, cu alte detalii: „Au fost Zilele «Eminescu». Ediția a XXXIV-a Botoșani-Vorona-Ipotești. Cîtă frunză, cîtă… zăpadă. * Nicolae Manolescu, președintele juriului, a citit, pe luptele, poezii… De Ilie Constantin, de Ion Mircea, de Nicolae Prelipceanu. * Doborît de gripă, poetul Cristian Simionescu îi recitea, acasă, în apartament bîrlădean, pe Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Ileana Mălăncioiu, Constanța Buzea, Petre Stoica, Mircea Ivănescu, Mihai Ursachi și Cezar Ivănescu. * Era frig. Ne-am dezghețat cu literatură de… «creangă» (sic!), din sursa indicibilă a lui George Vulturescu. * Emil Brumaru cultiva mărar și pătrunjel în ceașca de cafea a lui Al. Călinescu. * Mircea Martin se pregătea să-i înnobileze pe tinerii cavaleri ai condeiului, Teodor Dună și Dan Sociu. * Gellu Dorian se gîndea la Glad și Menumorut. * Lucian Vasiliu prezenta expoziția de artă foto (De la Nistru pîn ’ la Tisa) a lui Ozolin Dușa, spre deliciul primarului de Botoșani, Florin Simion Egner. Cassian Maria Spiridon lansa deja invitații pentru Zilele «Convorbiri literare» (care se vor derula în luna aprilie). Era vegheat de spiritul critic animat de Vasile Spiridon și Mircea A. Diaconu. * Valeriu Stancu întreba, în limba franceză a lui Baudelaire, de corbul de la Bojdeucă al lui… Daniel Corbu. Cine trăgea clopotele în biserica Uspenia?” (semnat BONJU(R)NIMISTUL, „Convorbiri Literare”, nr. 2, 1 februarie 2003, p. 159). Pentru Opera Omnia fuseseră nominalizați la această ediție – a XI-a – Gabriela Melinescu, Ilie Constantin, Cristian Simionescu, Ion Mircea și Nicolae Prelipceanu. Juriul – prezidat de Nicolae Manolescu și format din Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Călinescu – au decis acordarea Premiului lui Ilie Constantin. „Din acest an se modifică însă modalitatea de desemnare a câștigătorului: «sunt invitați toți nominalizații la Botoșani, iar câștigătorul va fi desemnat prin vot secret, în chiar dimineața zilei de 15 ianuarie, cu câteva ore înainte»”, scria „Cotidianul” („Cotidianul”, nr. 6, 11 ianuarie 2003, p. 9). Iar cum s-a votat relatează unul dintre viitorii laureați, Emil Brumaru: „Nicolae Manolescu, Al. Călinescu, Mircea Martin au «jurizat» la Botoșani, ceilalți doi au trimis numele premiatului, în plic închis, prin poștă. Prezenții au scris, pe o foaie de hîrtie, fiecare, poetul preferat, în dimineața de 15. Apoi s-au deschis și plicurile. Atunci s-a aflat, doar de juriu. Numele…” (E. Brumaru, Dare de seamă eminesciană, în: „Ziarul de Iași”, nr. 12, 18 ianuarie 2003, p. 4). La premiul de debut, juriul (Mircea Martin (președinte), Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Ioan Holban, Vasile Spiridon) i-a nominalizat pe Dan Sociu („Borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână”, Junimea, Iași); Theodor Dună („Premiul de 31 februarie”, Vinea, București); Elena Vlădăreanu („pagini”, Timpul, Iași); Cezara Elizescu („Lumină primară”, Eminescu, București); Vlad Scutelnicu („Strigătul sferei”, Axa, Botoșani). Premianții acestei ediții au fost Dan Sociu și Theodor Dună. Cu o structură consacrată deja, variind de la an la an prin volumele lansate sau expoziții, manifestările de la Botoșani erau văzute și altfel din alte părți ale țării, lucru pe care îl consemnăm nu spre atenuarea eforturilor organizatorilor și nici spre scăderea importanței manifestărilor, ci pentru că acestea au avut dinamica lor, iar atitudinile, diferite, de atunci și din prezent, sunt dovada unor înțelegeri și viziuni diferite, asumate, justificabile sau explicative, și, sigur, în virtutea libertății de exprimare și a democrației pe care o pretindem, cu drept de existență: „La Botoșani, decernarea premiilor naționale «Mihai Eminescu» pentru poezie pe anul 2002 a fost precedată de o suită de «ample manifestări omagiale» în care, dincolo de bunele intenții ale organizatorilor, nu poți să nu remarci ridicolul unor denumiri emfatice: un cenaclu literar poartă titlul «Portretul artistului în tinerețe», o expoziție de pictură se numește, cum altfel, «Dor de Eminescu, dor de Verona», o alta – «Inima mea așa cum este». De altfel, inima este, în viziunea organizatorilor, leitmotivul Zilelor Mihai Eminescu, de vreme ce o altă expoziție, de fotografie de data aceasta, ne indică, pe lîngă temă – De la Nistru pîn’ la Tisa – și «tehnica» de lucru: «România văzută cu inima». Nu lipsesc, evident, din programul aniversar tradiționalele depuneri de coroane la diferite busturi ale poetului, pomeniri și slujbe religioase. Să mai spunem că în acest noian de festivisme se pierd gesturile cu adevărat semnificative? Sau că excesul de «omagii» sfirșește prin a crea o reacție de respingere? Oarecum surprinzător, juriul prezidat de criticul Nicolae Manolescu și alcătuit din Al. Călinescu, Mircea Martin, Ion Pop și Cornel Ungureanu a decernat Premiul Național de Poezie «Mihai Eminescu» pe anul 2002 scriitorului Ilie Constantin, deși printre nominalizați s-au aflat Gabriela Melinescu, Ion Mircea, Nicolae Prelipceanu și Cristian Simionescu. Pentru debut în poezie, premiul a fost acordat ex aequo poeților Teodor Dună și Dan Sociu” („Observator Cultural”, nr. 152, 21 ianuarie 2003, p. 2). Ediția din iunie a Zilelor Eminescu a adus alți premianți și promisiunea altor debuturi, 30 de membri ai juriului premiind 22 de debutanți. Din juriul ediției XXI a Concursului Național de Poezie și interpretare critică a operei eminesciene „Porni Luceafărul…” au făcut parte: Cezar Ivănescu, Dan Cristea, Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru, Radu Florescu, Vasile Dâncu, Ioan Mateuț, Paulina Popa, Gellu Dorian, Elena Condrei, Daniel Corbu, Vasilian Doboș, Lucian Vasiliu, Carolina Ilica, Valeriu Stancu, Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Sava, Liviu Ioan Stoiciu, Sterian Vicol, George Vulturescu, Ion Beldeanu, Dumitru Mureșan, Mircea A. Diaconu, George Vidican, Vasile Spiridon, Lucian Alecsa, Dumitru Țiganiuc, Augustin, Marius Tupan, Leo Butnaru, Ion Tomescu. Premiul „Horațiul Ioan Lascu” al Asociației Scriitorilor din Iași și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a fost acordat lui Dan Coman (pentru volumul „Anul cîrtiței galbene”) și lui Vlad Scutelnicu (pentru volumul „Strigătul sferei”). La secțiunea „Debut în volum”, au luat Premiul I trei autori: Iulia Balcanaș – Premiul Editurii Cartea Românească și al revistelor „Familia” și „Colloquium”; Nicolae Pandelaș – Premiul Editurii Junimea; Costel Cioancă – Premiul Editurii Eikon și al revistelor „Antiteze” și „Ateneu”. Premiile II, acordate de edituri și reviste, au mers spre: Doru Brașoveanu – editura „Convorbiri literare” și revistele „Orizont”, „Academia Orient-Occident”, „Poezia”, „Convorbiri literare”, APLER și Consiliul Britanic Iași; Sergiu Casis – editura „Mirador”; Mihaela Artimon –Editura „Axa” și revistele „Hyperion” și „Semne”; Bogdan Ovidiu Gheorghiu – editura „Dionysos” și al revista „Lumină lină”; Roxana Eschel – editura „Parnas” și al revistele „Bucovina literară” și „Luceafărul”; Radu Tudor – editura „Emia” și revistele „Cronica” și „Intertext”; Vali Ortan – editura „Geea” și revistele „Contemporanul” și „Unu”; Mihaela Hergheliu – editura „Cronica” și revistele „Dacia literară”, „Arca” și „Cronica”; Ciprian Pînzaru – editura „Litera” și revista „Poesis”; Cezar Fântână – revista „Vatra”; Nicoleta Crăete – revista „Hyperion”; Dragoș Filip –revista „Euphorion”. La secțiunea „Interpretare critică a operei eminesciene” s-au dat cinci premii: Premiul revistei „Convorbiri literare” – lui Janet Nică; al revistei „Cronica” – Roxanei Eschel; al revistei „Dacia literară” – lui Ion Țicalo; al revistei „Hyperion” – lui Constantin Mihai ; al revistei „Poesis” – Alinei Mihaela Constantin. -Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”