Liste cu „trădătorii sorosiști” în România după oprirea finanțării de la USAID
După decizia președintelui american Donald Trump de a suspenda finanțările prin agenția USAID, în România au apărut liste cu nume considerate „trădători sorosiști”, notează surse de încredere. Listele sunt în principal promovate de susținătorii lui Călin Georgescu și includ actori, muzicieni, jurnaliști și activiști, fără prea multe explicații.
Candidatul la prezidențiale, Călin Georgescu, a afirmat recent că, dacă va ajunge președinte, va „interzice complet rețeaua de trădători”, subliniind că știe cine sunt aceștia. Această metodă de a identifica dușmani este considerată o tactică veche, similară cu cea folosită de Hitler în trecut. Georgescu, contrar faptului că a beneficiat de fonduri USAID în trecut, a declarat că aceste finanțări sunt „o mită împachetată sub forma unui ajutor social”.
În anii 2000, când Georgescu conducea un ONG guvernamental sub umbrela PSD, a solicitat 36 de milioane de dolari de la USAID, banii fiind destinați, în realitate, liderilor locali din PSD. USAID și Open Society Foundations (OSF), condusă de George Soros, sunt acuzate de extremiști pentru influența pe care o exercită.
Specialistul în comunicare, Radu Hossu, explică faptul că mitul lui Soros a fost creat de consultantul politic Arthur Finkelstein. Finkelstein este recunoscut pentru campaniile de denigrare și a fost asociat cu campania „Make America Great Again” a lui Donald Trump, având legături cu diverse figuri influente din politică.
Richard Grenell, fost ambasador al SUA, este un alt nume notabil, cunoscut pentru relațiile sale cu Viktor Orban și implicarea în cazuri controversate în România. Recent, Grenell a fost acuzat că a exercitat presiuni asupra autorităților române într-o anchetă referitoare la frații Tate, care fac obiectul unor acuzații grave.
În ciuda acuzațiilor aduse de susținătorii lui Georgescu, informațiile arată că USAID a finanțat proiecte cu impact real în România. De exemplu, fondurile au contribuit la reformele în sistemul de protecție a copilului și la construcția de școli în mediul rural.
Controversele despre finanțările externe sunt amplificate de politicieni care, de multe ori, caută să transforme opinia publică împotriva anumitor organizații sau persoane, pentru a-și consolida propriul suport. Călin Georgescu, care acum critică aceste finanțări, a beneficiat personal de support semnificativ în cariera sa, rămâne un exemplu emblematic al paradoxului.
În final, este important de menționat că USAID și OSF nu mai activează în România din 2007, iar orice atribuiri de influență directă sunt depășite ca realitate. De asemenea, fondurile de la aceste organizații sunt acum redirecționate către ONG-uri internaționale ce desfășoară diverse proiecte, ceea ce face ca acuzațiile de manipulare să nu se bazeze pe realitate.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
