La Botoșani, sistemul de programări medicale rămâne în urmă față de alte țări europene
La Botoșani, sistemul de programări medicale rămâne în urmă față de alte țări europene
Într-o lume în care programările online pentru servicii medicale sunt de mult timp realitate în multe țări europene, la Botoșani situația rămâne departe de modernizare. Pacienții trebuie să treacă printr-un proces birocratic anevoios, cu documente și semnături, pentru a ajunge să fie consultați, deși sistemul informatic existent a fost creat inițial pentru a ajuta numai 100 de oameni lunar dintr-un total de 30.000 de consultații.
Conform monitorulbt.ro, cei care au nevoie de o programare trebuie să se confrunte cu o hârtie plină de pixuri și foi, iar telefonul fix al spitalului sună fără oprire. În unele cazuri, pacienții vin de zeci de kilometri pentru o simplă programare, în timp ce alții așteaptă ore întregi la geamurile cabinetelor, nervoși și dezamăgiți. Multora le lipsește răbdarea sau posibilitatea de a naviga pe platformele digitale, astfel încât mulți ajung să se resemneze și să aștepte. Acest timp de așteptare îi aduce deseori la urgente, unde problemele de sănătate devin mai grave.
Actualul sistem, spune un pacient, funcționează numai în mod manual — programările sunt notate într-un caiet, iar apelurile telefonice sunt preluate doar de personal insuficient. Deși există un sistem online, folosit de aproximativ 100 de persoane lunar, acesta este prea limitat pentru nevoile reale ale pacienților. La cardiologie, de exemplu, programările pentru următoarele trei luni sunt deja pline, iar pe listele de așteptare sunt peste 2.000 de persoane, notează site-ul.
Reprezentanții spitalului recunosc că sistemul de programări este ineficient, dar dau vina pe lipsa de personal și pe limitările software-ului actual, despre care admit că nu structurează timpul alocat fiecărei consultații. În realitate, cifrele oficiale arată că în perioada noiembrie 2024 - ianuarie 2025 au fost peste 10.800 de programări efectuate în ambulatoriu. Cu toate acestea, un calcul simplu face diferența între aceste cifre și capacitatea reală a sistemului, estimată la în jur de 20.000 de consultații pe lună, dacă ar funcționa optim.
Potrivit unui informatician, doar în țară, costul unui sistem informatizat funcțional pornește de la 50.000 de euro și poate fi finanțat integral din fonduri europene sau PNRR. În alte spitale din țară, precum cel din Timișoara, pacienții pot face programări online, primesc SMS de confirmare și pot beneficia de dosare electronice, reducând timpul de așteptare și aglomeratia.
La Botoșani, însă, lipsa unei platforme digitale eficiente face ca majoritatea pacienților să se trezească devreme pentru a prinde un loc pe listă, iar uneori trebuie să aleagă între a suna prea devreme sau prea târziu, cu rezultate negative. În timp ce alte sisteme din UE permit programări relativ rapid și transparente, aici timpul de așteptare este în medie de 45 de zile, uneori chiar peste trei luni pentru specialități precum cardiologie sau neurologie.
Cât despre personalul administrativ, registratorii sunt copleșiți și neinstruiți în utilizarea platformelor digitale, iar la nivelul conducerii spitale nu există unele planuri concrete pentru digitalizare. Deși în județ s-au investit milioane de lei în echipamente de radiologie și aparatură performantă, fondurile pentru software și sisteme de programare online lipsesc, ceea ce menține situația în starea de nefuncționare.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru, peste 78% dintre români sunt pentru digitalizarea serviciilor publice, dar România continuă să fie printre ultimele țări din UE în implementarea soluțiilor digitale din sănătate. În alte regiuni precum Cluj sau Brașov, spitalele mari au deja sisteme informatice eficiente, ce permit programări online, comunicare rapidă și acces facil la istoricul medical. În schimb, la Botoșani, sistemul vechi, cu pix și caiet, încă domină activitatea.
Astfel, pe fundalul investițiilor vizibile în echipamente moderne, situația ambulatoriului din Botoșani rămâne în urma multor alte județe din țară și din Europa, fiind un exemplu clar al unei învățări încă lipsite de viziune clară în domeniul digitalizării serviciilor medicale. Potrivit unor specialiști, soluția este la primari, manageri și la conducerea județeană, pentru a implementa un sistem informatic modern, care să elimine cozile și frustrările pacienților, în loc să continue să fie doar un ideal în discursurile oficiale.
