Impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei ar urma să crească de la 3% în prezent la numai 4% – a stabilit Guvernul în proiectul de lege cu măsuri fiscale pe care l-a aprobat vineri în ședință și pentru care urmează să își asume răspunderea luni în Parlament. Proiectul de lege inițial, publicat joi, prevedea o majorare la 10% a impozitului, semnalează sâmbătă publicația Profit.ro. De asemenea, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul crește de la „300 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, în prezent, la numai „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, deși, ca urmare a cotei intenționate să urce la 10%, era propus în proiect un impozit de „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect, precizează sursa citată. Potrivit Guvernului, printre măsurile care fac parte din acest proiect se numără reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa), creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%, creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026, pensionarii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate, taxă pe profiturile băncilor și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc. Luarea acestor măsuri de austeritate a fost necesară pentru ca „finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”, spun autorii proiectului. Potrivit calculelor acestora, în acest an veniturile ar creste cu circa 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde. Proiectul de lege a primit însă un aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES). Avizul este doar consultativ, așa că Guvernul poate în continuare să treacă proiectul. Potrivit avizului, „membrii CES spun că proiectul nu respectă principiile echității și progresivității în materie de politici publice, transferând presiunea fiscală către populația cu venituri mici și medii”. Ei avertizează că măsurile propuse ar putea adânci inechitățile sociale. Cu privire la cota de TVA, avizul CES arată că majorarea va avea un impact inflaționist imediat asupra cheltuielilor curente ale gospodăriilor și va afecta accesul la bunuri esențiale, mai ales în cazul categoriilor sociale vulnerabile. Membrii CES trag un semnal de alarmă și în legătură cu lipsa măsurilor tranzitorii de protecție, informare prealabilă, perioade de grație și a mecanismelor de sprijin. În plus, membrii Consiliului cer ca Guvernul, care s-a angajat să mențină o cotă redusă de TVA pentru HoReCa (11%), să includă și cafenelele și a preparatele de cafea în această categorie, „pentru a elimina confuziile administrative și a corecta tratamentele discriminatorii”. „În consecință, proiectul de lege, în forma actuală, nu este fundamentat pe o analiză solidă a impactului social agregat, nu conține măsuri de protecție compensatorie și nu respectă principiile constituționale privind echitatea fiscală și solidaritatea socială. Se impune demararea unei reforme fiscale echilibrate, care să conțină măsuri de protecția reală a cetățenilor vulnerabili. Fără astfel de corecturi, riscăm nu doar o degradare a condițiilor de trai, ci și o explozie de neîncredere instituțională și radicalizare socială, cu consecințe directe asupra democrației și stabilității în societate”, concluzionează CES.