influența "stăpânul inelelor" în politica și cultura actuală
Jocurile de putere din Silicon Valley și reprezentanții extremelor drepte din întreaga lume găsesc în trilogia "Stăpânul inelelor" o sursă de inspirație pentru idei și simboluri, relatează monitorulbt.ro. Potrivit unui articol din New York Times, această serie de romane fantasy, scrisă de J.R.R. Tolkien, are un impact mai profund decât simpla literatură de divertisment.
Pentru mulți fani, "Stăpânul inelelor" reprezintă prima experiență cu lumea magiei și a fantasticului, dar în prezent, această poveste a capatat semnificații diferite. Notează publicația citată că, în vreme ce trilogia vorbește despre pericolul corupției de putere și despre dorința de dominare, idei similare au fost adoptate de personaje din politică sau tehnologie. Opiniile lui Steve Bannon și ale unor lideri europeni de extremă dreaptă confirmă aceste conexiuni, conchide sursa.
În Statele Unite, exemplul lui Elon Musk și Peter Thiel ilustrează cum filosofiile inspirate din povestea lui Tolkien sunt folosite pentru a motiva viziunile lor de conducere. Conform publicației, Thiel chiar a declarat că a citit trilogia de cel puțin 10 ori și a numit companii după obiecte magice din ea, precum Narya sau Anduril. Aceasta reflectă o tendință mai largă de a vedea în operele fantasy o hartă a aspirațiilor și a dorinței de putere, spun specialiștii, inclusiv Benjamin Teitelbaum.
Un exemplu reprezentativ îl oferă și cazul politicienilor europeni. Corespondentul The Times, Jason Horowitz, menționează că prim-ministrul italian Giorgia Meloni s-a identificat cu hobbitii în tinerețe, participând la tabere organizate de drepți post-fascisti, pentru care aceste personaje reprezentau o evadare și o formă de rebeliune față de trecutul autoritar. În același timp, în spani fault, partidul Vox a încercat să folosească simbolistica din "Stăpânul inelelor" pentru a crea o imagine a luptei între grupuri de stânga și reacționari, notează accentuat monitorulbt.ro conform unor surse.
Se observă o redefinire a semnificației seriei, care pentru unii politicieni este acum un simbol al nostalgiei pentru o epocă medievală, în care ierarhia și rasele bine delimitate jucau roluri clare. Alții o interpretează ulterior ca o manifestare a principiilor tradiționaliste, o doctrină filosofică care are, totodată, influențe în gândirea lui Aleksandr Dughin și a fost popularizată recent în anumite cercuri de lideri globali, inclusiv de Steve Bannon.
În Silicon Valley, această fascinație pentru fantasme a fost evidentă încă din începuturile industriei IT, când laboratoarele de inteligență artificială au fost denumite după personaje din "Stăpânul inelelor" sau alte opere cyberpunk. Potrivit unui eseu din The New York Times, liderii din tehnologie preferă stilul autocratic, motivând că anume această formă de conducere le poate permite să inoveze fără restricții.
La nivelul discursului public, aceștia se autodefinesc ca figurați în povestea unui erou sau a unui războinic ce trebuie să înfrunte pericole și să cucerească teritorii necunoscute. Elon Musk, de exemplu, și-a inspirat pasiunea pentru științifico-fantastic din seria "Fundația" a lui Isaac Asimov, despre salvarea civilizației galactice, propunându-și astfel misiunea de a coloniza Marte. Reprezentanți precum Peter Thiel și JD Vance și-au numit chiar companiile după obiecte magice din această universul și afirmă că viziunile lor sunt influențate de miturile medievale ale puterii și nemuririi, conform publicației.
De altfel, în cultura contemporană, aceste opere devin tot mai interpretate prin prisma unor idei de reorganizare socială sau în sprijinul unor agenda politică de autoritarism. Stephen Bannon și alți ideologi de extremă dreaptă utilizează simboluri din "Stăpânul inelelor" pentru a argumenta ideii de claritate ierarhică și unificare în fața "dușmanilor" imaginați. Acest lucru diferă fundamental de viziunea originară a autorului Tolkien, care era profund sceptic față de războiul și tehnologia devastatoare, precum și față de ideea de nemurire și putere absolută.
Revenind la tematica existențială, Tolkien vedea moartea ca pe un dar divin, în timp ce mulți dintre cei influențați de operele sale văd în dorința de control și nemurire un obiectiv de urmărit. În acest context, companii ca Palantir, numită după pietrele magice ale viziunii, sau startup-ul Anduril, cu nume inspirat de sabia lui Aragorn, ar putea simboliza această alterare a înțelegerii originale.
Reflecția asupra convingerilor lui Tolkien e și mai relevantă dacă privim la modul în care oamenii de știință și tehnologi de azi ambitionează să depășească limitele umanității. Potrivit specialiștilor, această tendință, numită transumanism, ridică întrebarea fundamentală: ce înseamnă să fii om? Seria "Fundația", de exemplu, ilustrează un moment în care o civilizație galactică are ca scop salvarea și reconstruirea societății după o epocă de criză, un concept ce prinde rădăcini adânci în mentalul modern, inspirat de această literatură clasică.
În concluzie, Tolkien și operele sale reprezintă pentru mulți un model atât pentru viziunea lor despre lume, cât și pentru aspirațiile de putere și nemurire, dar și pentru temerile legate de tehnologie și violență. În timp ce aceste povești au fost mereu despre lupta între bine și rău, astăzi ele sunt deseori reinterpretate ca niște hărți pentru cele mai ambițioase visuri de dominație.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
