Începere a înscrierii copiilor în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2025-2026
Luni, 31 martie, a început oficial procesul de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2025-2026. Deși Ministerul Educației a anunțat că părinții pot completa cererile online pe platforma oficială inscriere.edu.ro, acest demers nu garantează, însă, înscrierea copilului. Citează surse de specialitate care subliniază că părinții trebuie să se prezinte fizic la secretariatele școlilor pentru validarea dosarelor.
Primul interval pentru depunerea cererilor este 31 martie - 6 mai. Dacă cererile din afara circumscriptiei sunt mai numeroase decât locurile disponibile, repartizarea se va face pe baza unor criterii generale, cum ar fi certificatul medical de încadrare în grad de handicap sau statutul de orfan. După aplicarea acestor criterii, școlile pot stabili criterii specifice, însă acestea nu trebuie să fie discrimitorii.
Revenind asupra digitalizării, procesul promovat de Ministerul Educației este considerat a fi unul formal. Deși digitalizarea înseamnă mult mai mult decât simpla utilizare a emailului, realitatea procesului de înscriere în clasa pregătitoare rămâne una tradițională. În 2025, când statul investește în tehnologii moderne, părinții se confruntă în continuare cu obligația de a se prezenta personal la școală.
În plus, experiențele similare din alte domenii, cum ar fi plata indemnizațiilor pentru membrii secțiilor de votare, demonstrează aceleași probleme în digitalizarea serviciilor publice. Acolo, banii au putut fi ridicați doar la casieria Primăriei, amplificând haosul birocratic.
Deși România primește aproape 6 miliarde de euro din PNRR pentru digitalizare, progresele sunt tardive. Corupția și lipsa unei viziuni clare au contribuit la stagnarea acestor inițiative. Conform unui raport al Comisiei Europene, România rămâne cea mai puțin digitalizată țară din Uniunea Europeană, cu doar câteva excepții, precum numărul de absolvenți în IT.
Mediul privat cunoaște o adaptare timidă la digitalizare, în special în marile orașe, iar întreprinderile din sectoare precum bancar sau retail încep să schimbe fața economiei. Totuși, majoritatea IMM-urilor din România rămân mult în urmă comparativ cu media europeană.
În concluzie, deși demersurile de digitalizare sunt inițiate, concretizarea acestora rămâne o provocare, atât la nivel public, cât și privat.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
