Impactul filtrelor de înfrumusețare asupra stimei de sine a adolescenților
Impactul filtrelor de înfrumusețare asupra stimei de sine a adolescenților
Filtrele de pe rețelele sociale care imită efectele chirurgiei estetice au generat îngrijorări cu privire la stima de sine a copiilor, conform unui articol publicat de jurnaliștii de la The Guardian. Utilizatorii de pe aplicații precum Snapchat, Instagram și TikTok experimentează o transformare radicală a aspectului cu doar câteva clicuri. De exemplu, filtrul „glossy babe” poate alungi subtil fața, micșora nasul și adăuga pistrui, în timp ce alte filtre pot ascunde imperfecțiunile pielii și modifica trăsăturile faciale.
Recent, TikTok a anunțat noi restricții globale destinate accesului copiilor la aceste tipuri de filtre. O cercetare realizată pe aproape 200 de adolescenți și părinți din Marea Britanie și SUA a relevat că fetele se simt adesea fără valoare din cauza experiențelor lor pe rețelele sociale. Există totodată o preocupare crescută referitoare la efectele negative ale tehnologiilor avansate asupra bunăstării tinerilor, în special pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale generative.
Un studiu condus de profesoara Sonia Livingstone de la London School of Economics sugerează că presiunile sociale din mediul online pot avea un impact mai mare asupra sănătății mintale decât vizionarea de conținut violent. Potrivit datelor, sute de milioane de utilizatori apelează zilnic la filtre de realitate augmentată, de la cele amuzante, precum urechile de câine, până la cele care îmbunătățesc aspectul fizic.
Doctorul Claire Pescott, expert în educație la Universitatea din South Wales, a observat că impactul comparării cu ceilalți pe rețelele sociale este frecvent subestimat. De exemplu, un copil nemulțumit de aspectul său a declarat că și-ar dori să folosească un filtru. Aceasta a subliniat faptul că, deși educația se concentrează pe siguranța online, presiunile sociale sunt la fel de importante.
Pe de altă parte, există o rezistență față de restricțiile propuse, unii considerând că filtrele fac parte din identitatea lor online. Olga Isupova, o artistă digitală din Grecia, a descris astfel de măsuri drept „absurde”, afirmând că un chip modificat este necesar pentru a naviga în era digitală competitivă.
Totodată, un studiu realizat de Ofcom a arătat că 20% dintre copiii cu vârste între 8 și 16 ani mint cu privire la vârsta lor pentru a accesa aplicații de socializare. De asemenea, cercetări recente au arătat că utilizarea filtrelor de înfrumusețare poate duce la scăderea stimei de sine și la sentimente de inadecvare în rândul adolescenților.
Experiențele unor tinere care folosesc filtrele de frumos arată că mulți dintre ele ajung să-și compare aspectul natural cu imaginile filtrate, ceea ce le afectează în mod negativ. În acest sens, Sonia Livingstone a menționat că fetele adolescentă se simt vulnerabile și că este necesară o atenție mai mare asupra acestor probleme.
Jeremy Bailenson, specialist în interacțiunea umană virtuală de la Universitatea Stanford, a subliniat importanța cercetării consecințelor psihologice ale filtrelor extreme. El a avertizat că identitățile virtuale atractive pot influența comportamentul utilizatorilor.
Companiile de socializare ca Snapchat și Meta au declarat că nu primesc feedback negativ în legătură cu impactul filtrelor asupra stimei de sine și încearcă să mențină un echilibru între siguranța utilizatorilor și exprimarea personală. TikTok a anunțat de asemenea că va informa creatorii de filtre despre posibilele consecințe negative ale acestora.
Acest subiect rămâne unul de actualitate, generând discuții despre responsabilitatea rețelelor sociale în protejarea sănătății mintale a utilizatorilor tineri.
