A rămas mai puțin de o lună până la alegerile locale organizate pe data de 9 iunie, alături de cele europarlamentare. Candidații botoșăneni și alegătorii trebuie să se informeze din timp în privința regulilor electorale pentru alegerile locale. Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie a început vineri, 10 mai, şi se încheie în 8 iunie, la ora 7:00. Campania în audiovizual de va încheia în 7 iunie, la ora 7:00. În acest context, candidații trebuie să se informeze ce au voie și ce nu au voie să facă. La alegerile locale, se votează pentru primarii din fiecare comună, oraș sau municipiu, pentru consilierii locali, pentru președinții consiliilor județene, dar și pentru consilierii județenei astfel. Astfel, consilierii, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Viceprimarii, precum și vicepreședinții consiliilor județene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile județene. Din 2012 nu s-au mai organizat alegeri în 2 tururi de scrutin. Turul al doilea al alegerilor se organizează doar în caz de balotaj, când un candidat nu întrunește majoritatea de voturi cerute de lege, la două săptămâni după data alegerilor și doar pentru primar și președintele consiliului județean. În urma comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare s-a produs un dezechilibru în ceea ce privește preluarea mandatului. Mandatele nu vor fi preluate în luna iunie, ci după 27 septembrie, când se termina în mod normal mandatul celor aleși în 2020. Practic, în situația alegerii unui nou primar în urma votului din 9 iunie, acesta va sta pe tușă mai bine de trei luni, până la sfârșitul lui septembrie, când va putea să își preia mandatul. Nu există niciun prag minim pentru validarea alegerilor și nici pentru validarea mandatelor de primar sau președinte al consiliului județean. Adică un primar poate fi ales cu 30%, dacă este cel mai mare procent, din 40% alegători prezenți la urne. Pentru consiliile locale și județene se aplică sistemul proporțional pe liste, ceea ce înseamnă că un partid primește atâtea mandate proporțional cu numărul de voturi obținute. Pentru repartizarea mandatelor de consilier se stabilește întâi un prag electoral pe circumscripție, adică 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripția respectivă, la care se adaugă 2% pentru al doilea membru al unei alianțe politice sau electorale, respectiv încă 1% pentru orice alianță care are cel puțin trei membri. De exemplu, candidații Alianței Dreapta Unită, care este formată din partidele USR, PMP și Forța Dreptei, trebuie să atingă pragul electoral de 8%. Pentru candidații independenți la consiliul local se aplică coeficientul electoral. Coeficientul electoral se calculează prin împărțirea numărului de voturi al tuturor competitorilor (partide, alianțe, organizații, independenți) care au întrunit pragul la numărul mandate de alocat, cu rotunjire în jos. Se poate întâmpla ca independenții să fie aleși chiar dacă nu au întrunit pragul, în cazul în care acesta e mai mare decât coeficientul. E valabil mereu în localitățile cu cel puțin 21 de consilieri, dar și în cele mai mici, dacă numărul de voturi pentru toți competitorii care nu întrunesc pragul este mai mare de: Deci, probabilitatea se reduce cu cât localitatea e mai mică. Asta ar însemna că un independent e ales, iar un partid sau o alianță cu mai multe voturi decât el nu primește niciun mandat, pentru că e sub prag. În acest caz nu se poate încălca regula coeficientului, dar poate apărea o altă situație bizară, pe care legiuitorul nu a prevăzut-o: din calcule se pot aloca mai multe mandate decât sunt stabilite. Legea nu prevede mandate în plus, dar nici criterii pentru eliminarea „surplusului”, scrie Hotnews.