Raluca Stăncescu, fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, se află în centrul atenției din nou, după ce Comisia de liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Gherla a propus eliberarea sa înainte de termen. Condamnată la 6 ani și 10 luni de închisoare pentru o serie de infracțiuni, printre care șantaj, conflict de interese și divulgarea secretelor de serviciu, Stăncescu a simțit deja aerul libertății. Asta după ce propunerea de eliberare condiționată a fost înaintată Judecătoriei Gherla, care a admis cererea pe 8 aprilie. În schimb, cei care s-au opus au fost tocmai foştii colegi ai Ralucăi Stăncescu. Procurorii au contestat hotărârea, iar acum propunerea va fi reanalizată de Tribunalul Cluj. Prin urmare, momentul părăsirii închisorii a fost amânat. Între timp, fostul magistrat a executat aproape patru ani de detenție. Cazul Ralucăi Stăncescu a fost unul de mare interes public, cu multiple aspecte controversate și acuzații grave care au scos la lumină aspecte întunecate ale sistemului judiciar. În octombrie 2017, Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a Ralucăi Stăncescu, pe atunci prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani. Acuzațiile erau serioase – șantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiției, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și conflict de interese. Stăncescu și fostul său iubit, Cătălin Stavără, au fost acuzați că au încercat să determine o persoană să-și cedeze dreptul de proprietate asupra a două imobile din Botoșani, în favoarea unei rude a lui Stavără. „Prin constrângerea psihică exercitată, inculpații Stăncescu Raluca și Stavără Cătălin au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că, dacă refuză, vor fi inițiate cercetări față de aceasta și față de membrii familiei acesteia pentru săvârșirea unor pretinse infracțiuni de evaziune fiscală și trafic de persoane”, invocau procurorii DNA. Pe parcursul cercetărilor au ieșit la iveală și alte aspecte tulburătoare. Anchetatorii au aflat că, pentru a o ajuta pe Raluca Stăncescu, fostul șef al Serviciului Anticorupție Botoșani „s-a oferit să folosească resursele umane și tehnice ale Serviciului pe care-l conducea (…), aspect pe care l-a negat în fața procurorilor anticorupție”. Din acest motiv, fostul șef SJA a fost inculpat și condamnat pentru mărturie mincinoasă. Fosta șefă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani a fost acuzată și că a influențat un agent de poliție să tergiverseze cercetările într-un dosar de violență deschis pe numele lui Cătălin Stavără. În plus, polițistul a pus la dispoziția lui Stavără și înregistrările video care erau probe în dosar împotriva lui. În plus, magistratul i-a dat fostului iubit informații dintr-un alt dosar și a cumpărat pentru instituția pe care o conducea, de la firma pe care o administra în fapt alături de Stavără, un bun de aproape 700 de lei. În februarie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că mandatul de prim-procuror al Ralucăi Stăncescu la Parchetul Botoșani a încetat, iar aceasta a fost mutată pe un post de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, unitate de unde provenea. Sentința finală a fost dată în iunie 2020, când Înalta Curte de Casație și Justiție a mărit pedeapsa la 6 ani și 10 luni de închisoare, decizia fiind definitivă. Cu toate acestea, povestea nu se încheie aici. Contestarea hotărârii de eliberare condiționată și reanalizarea situației de către Tribunalul Cluj deschid un nou capitol. Prin urmare, pentru Raluca Stăncescu drumul către libertate rămâne incert.