Raluca Stăncescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, se luptă în instanță pentru a-și recâștiga calitatea de avocat, după ce în 2020 a fost exclusă din Baroul Botoșani. Excluderea a survenit în urma condamnării sale definitive într-un dosar penal de corupție, însă fosta magistrată contestă legalitatea și temeinicia deciziei care a dus la radierea sa din profesie. După o perioadă îndelungată de tăcere instituțională, Stăncescu a demarat două acțiuni în instanță împotriva Baroului Botoșani și a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), invocând nereguli în aplicarea prevederilor privind „nedemnitatea” profesională. Aceasta cere anularea deciziilor administrative care i-au încheiat cariera în avocatură și suspendarea efectelor acestora până la o soluție definitivă. Demersul său juridic vine după ce UNBR a tergiversat aproape cinci ani soluționarea contestației depuse imediat după excludere. În decembrie 2024, Consiliul UNBR a respins contestația printr-o decizie care, potrivit Ralucăi Stăncescu, i-a fost comunicată doar telefonic, fără o notificare oficială. În lipsa unui răspuns formal, ea s-a adresat instanței, solicitând suspendarea efectelor excluderii și reînscrierea în Tabloul Avocaților activi. În iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat condamnarea la închisoare cu executare a fostului prim-procuror, într-un dosar instrumentat de DNA Suceava. Imediat după pronunțarea sentinței definitive, Baroul Botoșani a considerat că faptele penale comise de aceasta aduc „atingere prestigiului profesiei”, motiv pentru care a dispus excluderea din rândul avocaților, în temeiul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995. Raluca Stăncescu contestă însă fundamentul juridic al acestei decizii, invocând faptul că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 225/2017. Ulterior, printr-o decizie din 2022, CCR ar fi constatat neconstituționalitatea întregului articol 14 lit. a), pe baza căruia a fost exclusă. „În lipsa unor criterii clare și previzibile din partea legiuitorului, structurile profesionale nu pot decide discreționar cine este sau nu demn de a practica avocatura. În cazul meu, Baroul a aplicat norme neconstituționale, în disprețul hotărârilor Curții Constituționale”, susține Stăncescu în acțiunea depusă în instanță. Procesul nu este însă lipsit de complicații procedurale. Tribunalul Botoșani și Curtea de Apel Suceava și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, generând un conflict de competență materială. În prezent, dosarul se află la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să stabilească instanța competentă să judece acțiunea privind anularea deciziilor administrative. Într-un alt proces deschis în paralel, Curtea de Apel Suceava a obligat în toamna anului 2024 Uniunea Națională a Barourilor din România să soluționeze contestația depusă de Raluca Stăncescu în 2020. Instanța a constatat că instituția profesională a ignorat termenul legal de soluționare a cererii, tergiversând cauza sub pretextul unor posibile modificări legislative. Decizia a fost pronunțată în 17 septembrie 2024. Raluca Stăncescu invocă în acțiunile sale și aspecte de ordin personal și social. Excluderea sa din profesie o privează de orice mijloace de subzistență, într-un context dificil – proaspăt eliberată condiționat, fără loc de muncă și cu un copil minor în întreținere. Avocații care o reprezintă susțin că există un „prejudiciu material iminent” și că decizia administrativă contestată nu doar că este ilegală, dar produce efecte grave și disproporționate. Cazul fostului procuror din Botoșani ridică semne de întrebare privind aplicarea normelor de etică profesională în avocatură și respectarea drepturilor constituționale în cadrul procedurilor disciplinare. În așteptarea unei decizii definitive privind validitatea excluderii din Barou, Raluca Stăncescu își duce lupta pe un teren complicat, între legalitate, moralitate și supraviețuire profesională.
Un grav accident de trotinetă a avut loc marți după-amiază în localitatea Corni, unde un băiat de 14 ani a ajuns în stare critică la spital, după ce s-a prăbușit într-un șanț de pe marginea drumului. Minorul se afla pe o trotinetă electrică, alături de mai mulți prieteni, când s-a dezechilibrat și a căzut violent, suferind un traumatism cranio-cerebral sever. Tinerii nu purtau căști de protecție, iar zona în care
.
Consiliul ECOFIN a solicitat marți României o ajustare bugetară semnificativă, după ce a constatat „lipsa de acțiune efectivă” în reducerea deficitului. România are termen până la 15 octombrie să prezinte măsuri concrete și trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor nete în următorii ani, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2030, potrivit News.ro. Ministrul Finanțelor a prezentat marți în fața oficialilor europeni și a miniștrilor de Finanțe din
.
Doi copii și părinții acestora au ajuns la spital în urma unui accident rutier produs în această după-amiază, pe strada Calea Națională din municipiul Botoșani, în apropiere de Poliția Rutieră. În eveniment au fost implicate două autoturisme. La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani cu o autospecială de descarcerare și una de stingere, un echipaj de prim ajutor SMURD, dar și o ambulanță din cadrul Serviciului Județean de
.
Curtea de Apel Suceava a pronunțat, astăzi, 8 iulie, sentința definitivă în cazul uneia dintre cele mai șocante crime din ultimii ani comise în județul Botoșani. Marius Florin Strat, bărbatul acuzat că a ucis cu o violență extremă o femeie de 46 de ani și pe fiica acesteia, în vârstă de 14 ani, a fost condamnat definitiv la detențiune pe viață. Crima a avut loc în noaptea de 3 spre
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.