Ministerul Finanțelor a publicat joi seară în dezbatere publică proiectul de lege cu noile taxe care vor intra în pachetul 2 de măsuri fiscale. Acestea prevăd creșterea bazei de calcul a CASS la 90 de salarii minime brute pe țară, a impozitului pe câștigurile pe bursă, aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual încasat din venituri din chirii ori obligarea proprietarilor care obțin venituri din chirii pe termen scurt să utilizeze aparate de marcat și să emită bon fiscal. Potrivit HotNews, noile taxe și măsuri de reformă fiscală, anunțate miercuri de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, au fost publicate joi seară în dezbatere publică, dar proiectul de lege cuprinde mult mai multe schimbări cu impact asupra persoanelor fizice și a firmelor. Prezentăm în cele ce urmează principalele propuneri de modificări fiscale. Ministerul de Finanțe propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 90 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026. Măsura este motivată de angajamentele asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 și are ca scop și reducerea decalajului de taxare a muncii între veniturile din activități independente și veniturile din salarii și asimilate salariilor. O altă măsură propusă este majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel: Ministerul propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real. În schimb propune introducerea unei noi modalități de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal. Pentru determinarea venitului net contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă. Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final. Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente. Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (adică pentru o perioadă neîntreruptă de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor situate în locuinţe proprietate personală vor avea obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, potrivit unei alte schimbări propuse. Alte prevederi vizează reducerea fenomenului de decapitalizare a societăților din România, prin amendarea legii nr 31/1990 privind societăților astfel: O altă măsură prevede că nivelul normei de venit în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente să nu mai fie o sumă fixă ca în prezent, ci să fi legat de salariul minim brut pe țară (SMB), așa cum este el la data de 1 ianuarie a anului fiscal. „Nivelul normei anuale de venit prin înmulțirea acestui indicator cu un număr care nu poate fi mai mic decât 12 (spre exemplu: 12xSMB, 12,5XSMB ș.a.m.d. unde SMB reprezintă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului), nu ca valoare absolută cum se stabilește în prezent”, se arată în nota de fundamentare. Mai mult, se propune ca și calculul contribuțiilor sociale să fie legat de aceeași normă de venit, calculată pe baza salariului minim. Astfel, dacă venitul tău net anual (stabilit pe baza noii norme de venit) depășește 12 salarii minime brute pe țară, vei fi obligat să plătești contribuții de asigurări sociale (CAS) și de sănătate (CASS). Alte măsuri de reformă fiscală au fost deja anunțate miercuri de ministrul de Finanțe, dar le vom prezenta pe scurt în cele ce urmează. Ministerul Finanțelor vrea să taxeze „exact zona prin care multinaționale își exportă profiturile”. Astfel, a fost creată o nouă formulă de taxare, folosită și în SUA, pentru tot ce depășește 3% pe cele patru categorii de cheltuieli. Tot ce depășește 3% va fi considerat nedeductibil. „Permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul. Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024. Noua taxă pe afiliați va înlocui impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. O altă măsură este introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia. Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat. Întrebat câți bani va obține statul prin aceste măsuri, ministrul de Finanțe a spus miercuri că se așteaptă la 1,3 miliarde de lei din taxa de 25 de lei la coletele extra comunitare și între 1,7-2 miliarde de lei din noua taxă pentru multinaționale. Toate firmele vor fi obligate să dețină un cont în bancă pentru ca statul să aibă o vizibilitate a plăților, mai ales că mare parte dintre acestea au datorii la stat. „Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă și bineînțeles nici card. Și am constatat ca o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei”, a spus miercuri ministrul Finanțelor. Lipsa contului bancar deschis la o instituție de credit din România, în cazul persoanelor juridice, constituie motiv de inactivare fiscală aceasta fiind o informație financiară la fel de importantă ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la rândul lor constituie motive de inactivitate fiscală, se arată în nota de fundamentare. Toți comercianții vor fi obligați să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an. Ministerul propune să se elimine astfel pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici. Este stabilită data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 1 ianuarie 2026. Mai multe prevederi vizează situația firmelor inactive. „Avem un număr de 462.000 de contribuabili inactivi care datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei. Nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni”, a declarat miercuri Alexandru Nazare. Principalele schimbări: Ministerul propune creșterea responsabilității juridice a societăților cu răspundere limitata (SRL) față de creditori, inclusiv cel bugetar în sensul stabilirii capitalul social al societăților cu răspundere limitată la minimum 8000 lei, care să genereze o minima responsabilizare a celor care intenționează au sau intenționează să aibă o afacere. Suma de 8000 lei a rezultat ca urmare a actualizării nivelului de capital social de 200 de lei cu indicele prețului de consum ianuarie 1990 – decembrie 2024. De asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate. Ministerul propune ca în procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante, debitorii să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații. Astfel, debitorul trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu: Se propune diminuării de la 180 zile la 60 zile a perioadei în care contribuabilul trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, precum și creanţele bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare organelor fiscale, precum şi amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată.