O investiție de aproape 100 de milioane de euro se duce de râpă din cauza grabei cu care au fost făcute lucrările. Este vorba de Drumul strategic, acolo unde la un an de la recepția lucrărilor de pe lotul 3 șoseaua a crăpat la propriu. De mai mult timp, șoferii care circulă pe DJ 297 pe tronsonul Lunca – Todireni au observat că asfaltul a început să crape pe mijlocul șoselei, dar și pe sensul de mers de la Lunca spre Todireni. Iar fisurile apărute în carosabil nu sunt minore pentru că sunt vizibile cu ochiul liber. Ițele conduc spre două firme care au fost anchetate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și trimise în judecată pentru mișmașuri. Probleme au fost semnalate și la intrarea în Sulița, însă situația cea mai gravă este înregistrată pe o porțiune de peste 100 de metri de la ieșirea din Lunca spre Todireni. Aici, șoseaua s-a rupt în două, fix pe axul șoselei, iar distanța dintre falii este de câțiva centimetri. Care este cauza acestor defecte este greu de spus. Asta pentru că, deocamdată, experții nu și-au spus cuvântul. Doar că problema este destul de gravă întrucât covorul asfaltic (n.r. – inclusiv stratul de uzură) a fost turnat anul trecut. Tronsonul respectiv a mai fost reparat pe cheltuiala constructorului, iar reparațiile din trecut se văd și cu ochiul liber, doar că acestea nu au ținut. Ba mai mult, au cedat din nou. Prin urmare, tronsonul urmează să fie expertizat și să se stabilească soluția de remediere a problemei. Reporterii „Monitorul” au solicitat un punct de vedere reprezentanților CJ vizavi de neconformitățile constatate după recepția lucrărilor de pe Drumul strategic și problemele apărute în teren, doar că răspunsul a fost extrem de evaziv. „La finalul execuției lucrărilor de construcții, pe Lotul 1 s-a impus necesitatea întocmirii unei expertize tehnice privind lucrările executate pe anumite sectoare de drum. Concluzionând recomandările expertului, recomandările proiectantului dar şi constatările Supervizorului, Antreprenorul a remediat defecțiunile constatate şi evidențiate în Raportul de neconformitate al Supervizorului şi numai după aceea a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor. La data demarării procedurilor de recepție la terminarea lucrărilor, pe celelalte 2 loturi, nu au fost constatate neconformități în execuția lucrărilor”, se menționează în răspunsul CJ. Doar că situația din teren arată exact contrariul. „Lucrările au fost executate conform Proiectului Tehnic şi Dispozițiilor de şantier emise în perioada de execuție, cu respectarea condițiilor impuse de acestea, având la baza măsurătorile efectuate şi verificate de reprezentantul Supervizorului în scopul certificării lucrărilor. Lucrările au fost verificate, certificate şi confirmate de Supervizor, prin diriginții de şantier”, au adăugat reprezentanții CJ. Este drept, lucrările executate în cadrul proiectului se află în perioada de garanție, 60 de luni de la data recepției la terminarea acestora. Prin urmare, lucrările ar trebui monitorizate permanent de toate părțile implicate în derularea investiției/ proiectului. Iar defecțiunile constatate de administratorul drumului, DJDP Botoşani sau beneficiarul investiției, ar trebui notificate atât antreprenorului care a executat lucrările pe tronsonul respectiv, cât şi supervizorului lucrărilor şi trebuie remediate conform clauzelor contractuale. În schimb, cei care lucrează în sectorul de drumuri spun că, deși nu există o cauză singulară pentru apariția fisurilor în asfalt, defecțiunile de acest tip apar în anumite împrejurări. „Balast stabilizat cu ciment – este o soluție care creează probleme pe toate drumurile. Pe lângă constructor, ar mai fi vinovate două persoane, una de la beneficiar și cealaltă de la executant, adică dirigintele de șantier și responsabilul cu calitatea. Cauzele pot fi diverse. Sunt curios dacă au fost luate carote și duse pentru analize la vreun laborator acreditat”, a spus un specialist care își desfășoară activitatea în domeniul drumurilor. Prin urmare, segmentul ar trebui reparat, însă nu oricum, ci pe cheltuiala constructorului. Cel puțin așa se deduce din reacția oficialilor CJ. Problema este însă alta. Conform contractului semnat în primăvara lui 2021, constructorii aveau la dispoziție 24 de luni pentru a finaliza lucrările. Altfel spus, investiția trebuia recepționată la finalul anului 2023. Doar că nu constructorii au fost cei care au vrut să termine lucrarea mai repede, ci tocmai președintele CJ, Doina Federovici, care a pus tot timpul presiune pe cei care au câștigat licitațiile pentru a bifa reușita și pe plan politic. Altfel spus, acesta pare să fie de fapt costul grabei pentru că, în materie de drumuri, lucrările nu pot fi făcute pe repede înainte, ci în funcție de un calendar bine stabilit, care ține cont de gradul de compactare, de starea vremii și de efectuarea prizei între straturi. În plus, nu trebuie uitat că absolut toate lucrările au fost executate cu acordul supervizorului și a dirigintelui de șantier. Prin urmare, nu doar constructorul ar trebui să plătească. Problemele sunt cu atât mai deranjante cu cât aceste fisuri au apărut pe lotul 3 DN 29D – Blândești – Sulița – Lunca – Todireni, unde licitația a fost câștigată de asocierea dintre firmele Frasinul și Dimex 2000 Company, lucrări pentru care s-au achitat peste 117 milioane de lei cu TVA pentru 25 de kilometri de șosea. Interesant este că cele două firme Frasinul și Dimex 2000 Company SRL și administratorii lor, respectiv Traian Larionesi și Ioan Scurtu, au fost trimiși în judecată de DNA chiar la scurt timp după ce au câștigat lucrările de la Botoșani. Acuzațiile procurorilor vizau participație improprie la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și executare de activități miniere fără permis sau licență. În fapt, susțineau procurorii DNA, în perioada 2014-2015, în contextul implementării a două proiecte finanțate din fonduri nerambursabile ce vizau modernizarea infrastructurii rutiere forestiere în comunele Josenii Bârgăului și Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, administratorii celor două societăți ar fi pus la dispoziția reprezentanților celor două comune mai multe documente nereale pe care aceștia din urmă le-ar fi depus fără vinovăție la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.). Documentele respective cuprindeau informații nereale referitoare la proveniența pietrei sparte ce a fost utilizată la construcția unora dintre drumurile forestiere (o parte din acest produs de carieră ar fi fost exploatat fără drept de la fosta mină Colbu, situată pe raza comunei Prundu Bârgăului), dar și la faptul că lucrările de construcție a unuia dintre drumuri ar fi fost subcontractată fără drept unei societății comerciale, fără a fi anunțat beneficiarul lucrării. „Aceste demersuri ar fi avut ca rezultat prejudicierea, de către cei doi oameni de afaceri, a bugetului UE cu suma de 4.156.577 lei și a bugetului Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în sumă de 34.122 lei”, arătau procurorii DNA. Dosarul este și acum pe rolul instanțelor de judecată întrucât nu a trecut de camera preliminară. Drumul Strategic a fost realizat prin intermediul Programului Operațional Regional 20142020/Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională – prioritatea de investiții 6.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale. Contractul de finanțare prevedea modernizare a 106,264.50 km de drum județean din care 100,2 km în județul Botoșani și 5,9 km în județul Iași. Drumul va străbate comunele Lunca, Mihălășeni, Răuseni, Dobârceni, Blândești, Călărași, Todireni, Sulița, Gorbănești, Hlipiceni, Trușești, Dângeni, Albești, Hănești – județul Botoșani și Șipote – județul Iași. Valoarea totală a proiectuluia fost de 497.094.171,56 lei (inclusiv TVA). Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 313.935.153,71 lei, din care finanțarea externă nerambursabilă din FEDR 266.844.880,653 lei. Conform Proceselor Verbale de Recepție la terminarea lucrărilor, valorile aferente fiecărui lot sunt – Lotul 1 a costat 125.034.083,80 lei cu TVA, Lotul 2- a presupus lucrări de 247.001.247,69 lei cu TVA, iar lotul 3 a reprezentat o investiție de 117.037.612,86 lei cu TVA. CJ Botoșani a achitat 176.291.159,04 lei, inclusiv 5.930.220,65 lei valoarea cofinanțării eligibile a beneficiarului (2%).