Dispariția bustului lui Eminescu și istoria locului natal

În anul 1949, Geo Dumitrescu relata că bustul de bronz al lui Mihai Eminescu, care fusese odată de vânzare, se afla într-o magazie, alături de piese de tractor și unelte. Aceasta era o imagine tristă a unei opere care ar fi trebuit să simbolizeze mândria satului. Lupta împotriva dezinformării continuă, iar dorința de a oferi informații corecte este mai importantă ca niciodată. Abonamentul la Monitorul de Botoșani poate reprezenta o șansă pentru cei dragi de a fi bine informați și de a face alegeri în cunoștință de cauză.

Printre detaliile istorice, profesorul Petru Frosu a menționat într-un articol din 1966 că bustul a fost păstrat înainte de al Doilea Război Mondial, fiind mutat în curtea lui Petrache Andrușcă și apoi transportat la Botoșani. Între timp, soclul bustului a rămas în parc, având inscripții ce aminteau de nașterea poetului.

După observațiile critice la adresa statuii, aceasta a fost probabil înlocuită cu o nouă formă, dar soarta finală a bustului de bronz a fost tragică. În 1997, preotul Constantin Jaba a descoperit că bustul a fost folosit pentru a turna un clopot în 1962, după ce a fost stocat ani de zile în subsolurile comuniste. Așadar, bustul care odată a fost un simbol al lui Eminescu a dispărut complet.

Pe lângă bust, casa în care a locuit familia Eminovici la Dumbrăveni a fost distrusă în 1933, iar materialele au fost utilizate pentru alte construcții. Detalii despre conac au fost oferite de G. Călinescu, care l-a descris ca o clădire modestă. În prezent, conacul găzduiește Secția Exterioară Dumbrăveni a Spitalului Județean Suceava, iar placa ce urma să comemoreze pe tatăl poetului nu a fost instalată niciodată.

Istoria bustului lui Eminescu și a locului său natal rămâne un testament al trecerii timpului și al transformărilor aduse de istorie, dar și un apel la păstrarea memoriei culturale românești.