Pe principiul „de ce să fie simplu, când poate fi complicat”, se schimbă din nou regulile pentru acordarea concediului medical. Pe scurt, pacienţii care au nevoie de recuperare trebuie să facă acum două drumuri, în şapte zile, la medicul de familie. Asta chiar dacă au gripă, viroză sau rujeolă. Excepţie fac doar 35 de boli extrem de contagioase, pentru care medicul poate acorda din start 7 zile de recuperare. La această situaţie s-a ajuns din cauza unui ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial. Potrivit acestuia medicii de familie pot acorda certificat de concediu medical pentru 7 zile calendaristice doar pentru o serie de afecțiuni, pentru un episod de boală. După cele 7 zile, în cazul acestor afecțiuni, concediul medical poate fi prelungit numai de medicul specialist. În ceea ce privește bolile din afara acestei liste, medicii de familie pot elibera maximum 7 zile de concediu medical, pentru un episod de boală, dar împărțite în două etape: se poate elibera un prim certificat de concediu medical pentru maximum 4 zile calendaristice, iar dacă este necesar, se mai eliberează încă un certificat cu durata de 3 zile calendaristice, însă trebuie să te prezinți din nou la medic. Și aici, dacă pacientul mai are nevoie de concediu medical după cele 7 zile, acesta poate fi eliberat în continuare, dar nu de medicul de familie, ci doar de medicul specialist. A doua modificare adusă de noul ordin se referă la faptul că salariaţii care suferă de boli infecto-contagioase din grupa A, dar şi persoanele salariate care au o incapacitate de muncă gravă pot primi de la medicul de familie o perioadă mai lungă de 28 de zile de concediu medical. Asigurările pentru concediu şi indemnizaţiile de asigurări de sănătate se fac în baza declaraţiei fiscale, depusă în vederea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. 1. amibiaza (dizenterie amibiană); 2. antraxul; 3. bruceloza; 4. difteria; 5. febra butonoasă; 6. febra galbenă; 7. febrele paratifoide A, B, C; 8. febra Q; 9. febra recurentă; 10. febra tifoidă; 11. filarioza, dracunculoza; 12. hepatita virală acută; 13. holera; 14. infecția gonococică; 15. infecția HIV; 16. leishmaniozele; 17. lepra; 18. leptospiroza; 19. limfogranulomatoza inghinală benignă; 20. malaria; 21. meningita meningococică și meningococemia; 22. morva, melioidoza; 23. ciuma; 24. poliomielita și alte neuroviroze paralitice; 25. psitacoza-ornitoza; 26. rabia; 27. scarlatina; 28. sifilisul; 29. șancrul moale; 30. tetanosul; 31. tifosul exantematic; 32. tuberculoza (toate formele și localizările); 33. tularemia; 34. tusea convulsivă; 35. COVID-19.